Iosif_VulcanIosif Vulcan (n. 31 martie 1841, Holod, Bihor – d. 8 septembrie 1907, Oradea) a fost un publicist și scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române.

Biografie

S-a născut într-o veche familie greco-catolică. Tatăl său, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-cărturar Samuil Vulcan, întemeietorul școlii de la Beiuș, care astăzi îi poartă numele. Mama sa se numea Irinyi Viktória. Studiile primare le urmează în comuna Leta-Mare, unde se mută cu familia în 1844. Din 1851urmează liceul la Gimnaziul Premonstratens. La sfatul tatălui său, se înscrie la facultatea de drept a Universității din Budapesta. Cariera de avocat nu-l satisface însă, deorece îndrăgea literatura. Primele sale încercări literare apar în publicatia Federațiunea, patronată de Alexandru Roman. În luna iunie a anului 1865, Iosif Vulcan întemeiază revista Familia, al cărei program era de a răspândi cultura românească în Transilvania.

În februarie 1866, Iosif Vulcan primește la sediul redacției, de la un privatist de la Gimanziul din Cernăuți, o scrisoare însoțită de o poezie, „De-aș avea”, semnată de Mihail Eminovici. Redactorul Familiei este încântat de poezia primită, permițându-și însă o modificare, și anume, romanizarea numelui tânărului poet, transformându-l din Eminovici în Eminescu. Din acest motiv, Iosif Vulcan este considerat “nașul literar” al celui mai mare poet român.

Fondatorul revistei Familia a scris poezii („Lira mea”, 1882), piese de teatru („Ștefan Vodă cel Tânăr”, „Gărgăunii Dragostei”, „Mireasă pentru Mireasă”), o importantă lucrare istorică („Panteonul Roman”, 1869), nuvele, romane și traduceri. La data de 8 septembrie 1907, marele publicist se stinge din viață și este înmormântat la cimitirul Olosig din Oradea.
Sursa 

Cronologie

  • 1805 – 23 decembrie. Se naşte la Şinca Veche (jud. Făgăraş), Nicolae Vulcan, tatăl lui Iosif Vulcan.
  • 1813 – Se năştea, la Leta Mare (Ungaria) Victoria Irinyi, mama lui Iosif Vulcan, într-o familie românească cu tradiţii progresiste.
  • 1828 – Samuil Vulcan, unchiul lui I. Vulcan, episcop orădean, întemeiază la Beiuş liceul de băieţi.
  • 1831 – Nicolae Vulcan se căsătoreşte cu Victoria Irinyi, fiind sfinţit preot în comuna bihoreană Holod.
  • 1841 – 31 martie. Se naşte la Holod, Iosif Vulcan, al cincilea copil al lui Nicolae Vulcan şi al Victoriei Vulcan.
  • 1844 – Familia Vulcan se mută la Leta-Mare.
  • 1847-1851 – Iosif Vulcan urmează cursurile liceului romano-catolic al călugărilor premonstratensi din Oradea.
  • 1851/1852 – în acest an şcolar, datorită demersurilor episcopului român unit Vasile Erdely se înfiinţează la Liceul premonstratens catedra de limba şi literatura română, primul ei titular fiind Alexandru Roman, viitorul profesor la catedra română a Universităţii din Budapesta.
  • 1852 25 iunie – Din iniţiativa lui Alexandru Roman ia fiinţă la Oradea „Societatea de leptură a junimii române la şcoalele orădene“.
  • 1852 – Apare la Oradea culegerea de versuri „Viorele“, a tineretului român.
  • 1853 – Apare următoarea culegerea literară a tinerilor români orădeni, „Sentimente filiale“.
  • 1854 – Apare la Oradea almanahul „Diorile Bihoru¬lui“, cu încercări literare ale tinerilor români, urmat de volu¬mele „Sentimente de bucurie“ şi „Versuinţii români“.
  • 1855 – Gheorghe Ardeleanu în colaborare cu Iosif Vul¬can scot revista manuscrisă „Deşteaptă-te române“.
  • 1857 – I.Vulcan devine membru al Soeictăţii de lectură din Oradea, ajungând în comitetul de conducere.
  • 1859Elev în ultimul an de liceu, I. Vulcan trimite re¬vistei sibiene „Teologul român“, prima sa încercare publicis¬tică „Despre necesitatea unei foi beletristice române“. După examenul de bacalaureat, I. Vulcan se înscrie la Facultatea de drept din Budapesta, unde se ocupă mai mult de literatură decât de ştiinţele juridice.
  • 1859 14 octombrie – I. Vulcan trimite de la Budapesta lui Iacob Mureşanu, redactorul revistelor „Foaie pentru min¬te, inimă şi literatură“ şi „Gazeta Transilvaniei“, un articol despre poetul Dimitrie Sfura şi câteva poezii scrise de el în¬suşi. Este vorba despre poeziile „Câte stele sunt pe cer“ şi „Trist, mai trist, tot mai trist“, pe care I. Mureşanu le publi¬că în „Gazeta Transilvaniei“ din 1858-1860, realizându-se astfel debutul lui I. Vulcan ca poet.
  • 1860 – I.Vulcan publică poezii în „Telegraful român“, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“ şi „Gazeta Transilvaniei“.
  • 1861 3 august – Ia fiinţă la Budapesta revista „Con¬cordia“, editată de Sigismund Pop, între anii 1861-1870 şi re¬dactată de Alexandru Roman. I. Vulcan publică în „Concordia“ între anii 1861-1864, versuri, proză, traduceri, articole.
  • 1861 6 septembrie – La Sibiu ia fiinţă „Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului român – ASTRA“. Primul preşedinte al acestei asociaţii culturale a fost ales episcopul Andrei Şaguna.
  • 1862 – I. Vulcan publică în revista „Concordia“ tradu¬cerea unei nuvele de Jókai Móor.
  • 1863 1/13 ianuarie – La Budapesta apare „Aurora Ro mână“, prima revistă literară a românilor transilvăneni. Prmul număr al revistei se deschide cu poezia lui I. Vulcan „Cătră române“, ceea ce atestă faptul că noua publicaţie : adresa cu precădere femeilor române.
  • 1863 1/13 octombrie – Apare la Budapesta revis „Umoristul“ subintitulată „Foaie glumeaţă“, a treia revisi de satiră şi umor a românilor din Trasilvania şi Ungaria, avâi du-1 ca redactor-responsabil pe Gheorghe Ardeleanu şi „cor lucrător primar“ pe I. Vulcan.
  • 1864 – I. Vulcan obţine diploma de avocat, profesie p care, însă, nu o va practica niciodată, sau tot timpul.
  • 1865 1/13 ianuarie – I. Vulcan devine odată ci retragerea lui Gh. Ardeleanu, „proprietar, editor şi redacto responsabil“ al „Umoristului“.
  • 1864-1870 – I. Vulcan este redactorul unor calendare almanahuri de mare popularitate în epocă: „Calendarul U moristului“, „Tanda-Manda“, „Almanac umoristic şi sati ric, ilustrat cu 30 de caricaturi“, „Catastihul dracului“ etc
  • 1865 – Apare la Budapesta, în traducerea lui I. Vulcan, romanul „Colombe“ de Al. Dumas.
  • 1865 5 aprilie – I. Vulcan înaintează prefecturii de poliţie din Budapesta cererea pentru editarea unei reviste.
  • 1865 12 aprilie – Primeşte avizul pentru tipărirea revistei.
  • 1865 1/13 mai – Apare numărul de probă al „Familiei“.
  • 1865 5/17 iunie – Apare la Budapesta nr. 1 al „Familiei“, foaie enciclopedică şi beletristică. Editor, redactor responsabil şi proprietar Iosif Vulcan. Revista era destinată familiei şi în primul rând femeilor, care nu aveau posibilitatea să se instru¬iască în şcoli româneşti, deoarece şcoli pentru fete nu existau.
  • 1866 – Apare la Viena ziarul „Albina“. La Budapesta apare volumul „Poezii“ de I. Vulcan.
  • 1866 25 februarie/9 martie – În „Familia“ apare poe¬zia „De-aş avea“ de Mihai Eminescu, însoţită de o notă redac¬ţională. Tot în acest an I. Vulcan va mai publica alte 5 poezii ale lui Mihai Eminescu, precum şi traducerea unei nuvele sue¬deze.
  • 1867 – La Oradea apare antologia „Fenice“, cuprinzând creaţii originale ale membrilor Societăţii de lectură. Revista „Familia“ publică alte două poezii ale lui M. Eminescu: „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“ şi „La He- liade“. Apare la Iaşi primul număr al revistei „Convorbiri li¬terare“.
  • 1867 5/17 ianuarie – Revista „Umoristul“ devine „Gura sa¬tului“.
  • 1868 – Are loc turneul trupei lui Pascaly în Transilva¬nia. La spectacolele de la Arad, I. Vulcan îl întâlneşte pe M. Eminescu, sufleurul trupei. Iosif Vulcan devine membru al „Astrei“. Iosif Vulcan este ales membru de onoare al Societăţii literare „România“ din Viena. Iosif Vulcan întreprinde prima sa călătorie, de o lună, în România.
  • 1869 – La Budapesta apare „Panteonul român“, în care I. Vulcan dă portretele şi biografiile unor celebrităţi ale românilor.
  • 1868 9/21 ianuarie – Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti se recită poezia lui I. Vulcan „Copila română“.
  • 1868 7 februarie – Apare în „Familia“ poezia „Junii corupţi“ de M. Eminescu.
  • 1870 – La Năsăud ia fiinţă Societatea literară „Virtus romana rediviva“ la care va participa şi G. Coşbuc. I. Vulcan publică în „Familia“ piesa „Secretul“ o comedie într-un act. Traduce primele două volume din romanul lui Ponson du Terrail, „Cavalerii nopţii“. Volumele 3 şi 4 apar tot la Budapesta în anul următor.
  • 1870 4-5 octombrie – La Deva ia fiinţă „Societatea pentru crearea unui fond de teatru român în Ardeal“. „Familia“ devine „organul publicaţiilor Societăţii pentru crearea unui fond de teatru român în Ardeal“, titulatură ce va apare pe fron¬tispiciul revistei începând cu nr. 40/1870.
  • 1871 25 ianuarie – I. Vulcan este primul român care devine membru al Societăţii literare budapestane „Kisfaludy“.
  • 1871 20 noiembrie – Iosif Vulcan se căsătoreşte cu Aurelia Popovici, fiica unui avocat din Comlaşul Mare.(Banat).
  • 1872 – La Universitatea din Viena se înfiinţează o cate¬dră de limba şi literatura română. La Budapesta apar primele două volume din „Novele“ de I. Vulcan. Apare volumul „A român nepkolteszetrol (Szekfoglalo) – discursul de recepţie rostit de I. Vulcan la primirea în Societatea „Kisfaludy“. La Teatrul Naţional din Bucureşti se joacă piesa lui I. Vulcan „Alb şi roşu“.
  • 1873 – Apar la Budapesta primele două volume din romanul „Sclavul amorului“ de I. Vulcan, primul roman din literatura română transilvăneană.
  • 1873 august – Moare Victoria Vulcan, mama lui I. Vulcan. în semn de doliu, acesta sistează apariţia „Familiei“ timp de două luni.
  • 1875 1 ianuarie – La Budapesta apare „Siedietore“ („Şezătoarea“) cu subtitlul „Foaia poporului român“. Re¬dactor responsabil: Iosif Vulcan. Revista se adresează cu pre¬cădere locuitorilor satelor; va apărea timp de 8 ani.
  • 1876 – La Budapesta apar „Somnul lui Horea“ şi ro¬manul „Ranele naţiunii“ de I. Vulcan precum şi traducerile făcute de acelaşi din Jules Veme: „Călătorie de la pământ la lună“ şi „în jurul lumei“.
  • 1877 – I. Vulcan editează un nou volum al său: „Copila Crişului“. La Budapesta apare „Român nepdalok“ („Cântece populare române“). Volumul cuprinde versuri traduse de I. Vulcan, Gh. Gruber şi Iulian Grozescu. Apar alte volume semnate de I. Vulcan: „Mireasă pen¬tru mireasă“ – teatru, „Schiţe de călătorie“ şi traducerea „Secretele castelanului“ de X. de Monteprin (3 volume).
  • 1878 – La propunerea lui Alex. Roman, I. Vulcan este ales membru corespondent al Academiei Române, secţia lite¬rară, din Bucureşti. I. Vulcan începe publicarea în foileton, în „Familia“ a romanului său „Barbu Strâmbu în Europa“.
  • 1878 15 mai – Nicolae Vulcan este numit canonic la Oradea, la capitlul greco-catolic.
  • 1880 – La Budapesta apare în traducerea lui Vulcan romanul „Misteriul nopţii“ de Chandeneux.
  • 1880 mai – Începând cu nr. 32, „Familia“ apare la Oradea, unde se mutase I. Vulcan.
  • 1882 – I. Vulcan publică la Oradea volumul de versuri „Lira mea“.
  • 1883 – Apare la Oradea, volumul „De la sate“. Novele şi schiţe de I. Vulcan.
  • 1883 aprilie-noiembrie – Apar în „Familia“ poeziile lui Eminescu: „S-a dus amorul“, „Când amintirea“, „De acuma“, „Ce e amorul?“, „Pe lângă plopii fără soţ“, „Şi dacă“.
  • 1885 ianuarie – Nr. 2 din 6/18 ianuarie al „Familiei“ e dedicat în întregime lui Eminescu.
  • 1890 – Are loc la Oradea sărbătorirea a 25 de ani de la apariţia „Familiei“. Apare la Oradea, piesa lui I. Vulcan „Ruga de la Chiseteu“.
  • 1891 – Piesa lui I. Vulcan „Ştefan Vodă cel tânăr“ este premiată la Bucureşti cu 750 lei şi este propusă pentru reper¬toriul Teatrului Naţional.
  • 1891 28 martie – Secţia literară a Academiei Române îl alege pe I. Vulcan membru titular, în locul răposatului Timotei Cipariu.
  • 1892 – Are loc la Bucureşti premiera absolută a celei mai importante piese a lui I. Vulcan, „Ştefan Vodă cel tânăr“.
  • 1893 – Apare la Oradea, în volum, „Ştefan Vodă cel tânăr“.
  • 1894 – Apare la Oradea comedia lui I. Vulcan, „Sărăcielucie“.
  • 1896 – I. Vulcan călătoreşte în Germania, pentru a-şi îngriji sănătatea.
  • 1897 27 martie – La Teatrul Naţional din Bucureşti se joacă în premieră absolută piesa lui I. Vulcan „Gărgăunii dragostei“.
  • 1898 – I. Vulcan publică la Oradea piesa „Mâţa cu clopot“. Se joacă la Oradea monologul „Prima rochie lungă“ de I. Vulcan (tipărit în acelaşi an).
  • 1899 – Apare la Oradea comedia lui I. Vulcan, „Gărgăunii dragostei“.
  • 1900 31 martie – I. Vulcan propune în şedinţa Academiei Române, alegerea lui G. Coşbuc ca membru cores¬pondent. Propunerea lui este acceptată.
  • 1901 – Are loc la Oradea prima întâlnire dintre I. Vulcan şi marele poet Ady Endre.
  • 1903 – I. Vulcan publică la Oradea monologul „însurăţeii“.
  • 1903 4 martie – La Oradea se joacă, în limba maghiară, piesa lui I. Vulcan „Ştefan Vodă cel tânăr“. Ady Endre va socoti evenimentul drept o „premieră a prieteniei româno- maghiare“.
  • 1904 – Jubileul de 40 de ani al revistei „Familia“.
  • 1904 23 martie – La propunerea lui Titu Maiorescu, I. Vulcan este ales preşedinte al secţiei literare a Academiei Române.
  • 1906 – Anul ultimei călătorii a lui Iosif Vulcan în România.
  • 1906 30 decembrie – Apare ultimul număr al „Familiei“.Conducătorul ei I. Vulcan, scrie în încheiere: „Etatea înaintată şi sănătatea slăbită mă silesc să mă retrag de la masa redacţională şi să sistez această revistă“.
  • 1907 28 august/8 septembrie – I. Vulcan se stinge din viaţă la Oradea. La funeraliile din 10 septembrie, oficiate de către epis¬copul de Oradea, Demetriu Radu, au fost prezenţi reprezen¬tanţii tuturor instituţiilor şi asociaţiilor ştiinţifice şi culturale române şi maghiare. El lasă o fundaţie de 28.000 fl. destinată ajutorării elevilor săraci români de la liceul din Beiuş.

Sursa